REDUCȚIA MAMARĂ

Hipertrofia sânilor este definită de un volum prea mare al sânilor, în special în raport cu morfologia pacientei.Acest exces de volum este asociat de obicei cu sânii lăsați (ptoza mamară) și uneori cu un anumit grad de asimetrie.

Hipertrofia sânilor implică aproape întotdeauna repercusiuni fizice și funcționale (dureri de gât, umăr și spate, disconfort la practicarea sportului, dificultate la îmbrăcăminte). Există frecvent și un impact psihologic notabil.

Aceste modificări fizice uneori majore, precum și suferința psihică indusă, dau un scop terapeutic acestui act chirurgical reparator.

Scopul intervenției chirurgicale este reducerea dimensiunii sânilor, corectarea ptozei și a oricărei asimetrii, pentru a obține doi sâni armonioși în sine și în raport cu morfologia pacientei (doi sâni mai mici, ridicați, simetrizați și remodelați).

Procedura elimină excesul de țesut mamar. Se păstrează un volum în armonie cu silueta pacientei și conform dorințelor acesteia. Acest volum rezidual al sânilor este ridicat, concentrat și remodelat.

Se impune apoi adaptarea învelișului cutanat, ceea ce impune îndepărtarea excesului de piele pentru a asigura o bună ținută și o bună curbă noilor sâni. Marginile pielii astfel tăiate sunt apoi suturate: aceste suturi se află la originea cicatricilor.

Adesea aceste cicatrici au forma unui T inversat cu trei componente: periareolară în jurul areolei, între pielea brună și pielea albă, verticală între polul inferior al areolei și pliul submamar, orizontală ascuns în pliul submamar. Lungimea cicatricei orizontale depinde de importanța hipertrofiei și ptozei.

Uneori, mai ales când hipertrofia și ptoza sunt moderate, se poate folosi o așa-numită metodă „verticală” care permite evitarea cicatricei transversale în pliul submamar și reducerea numărului cicatricilor la aceste componente periareolară și verticală.

O plastie de reducere a sânilor se poate efectua după terminarea perioadei de creștere.

O sarcină ulterioară este desigur posibilă. Alăptarea, pe de altă parte, este cel mai adesea posibilă după o astfel de intervenție chirurgicală. Nu o putem promite însă în toate cazurile și trebuie menționat riscul imposibilității de alăptare după anumite plastii mamare pentru hipertrofie. Riscul de a dezvolta cancer nu crește prin această procedură. Ar fi chiar ușor redus.

Se vor prescrie și efectua analize de sânge diferite în funcție de caz.

Tip de anestezie: este o anestezie generală, în timpul căreia dormiți complet.

Modalități de spitalizare: de obicei este necesară o spitalizare de una până la două zile. Totuși, în unele cazuri, operația poate fi efectuată în regim de internare de zi , adică cu externare în aceeași zi după câteva ore de monitorizare.

Fiecare chirurg adoptă o tehnică care îi este specifică și pe care o adaptează fiecărui caz pentru a obține cele mai bune rezultate.

Cu toate acestea, putem reține câteva principii de bază comune:

– Țesuturile îndepărtate sunt trimise sistematic la un laborator specializat pentru a fi examinate la microscop (examen histologic)

– Un mic tub de dren (pe fiecare parte) poate fi instalat în funcție de condițiile locale. Este un dispozitiv destinat evacuării sângelui care va fi îndepărtat la câteva zile postoperator (de obicei între două si cinci zile).

– La finalul operației se realizează un pansament modelator și se începe utilizarea unei bustiere care asigură o compresie bună.

– În funcție de amploarea hipertrofiei, procedura poate dura de la două până la patru ore.

Perioada postoperatorie nu este în general foarte dureroasă, necesitând doar simple analgezice.

În mod obișnuit, se observă umflături (edem) și vânătăi (echimoze) ale sânilor, precum și disconfort la ridicarea brațelor.

Primul pansament se îndepărtează după 24 până la 48 de ore și va fi înlocuit cu un pansament mai ușor.

Pansamentul va fi repetat în mod regulat până când este dobândită vindecarea.

Externarea are loc de obicei la doua zile după operație, apoi pacienta este revăzută în consultație la 21 de zile după operație sau la nevoie.

Purtarea unei bustiere după această procedură este recomandată timp de o lună, zi și noapte.

Suturile, dacă nu sunt resorbabile, se îndepărtează între a 8-a și a 20-a zi după operație.

Se poate evalua doar după un an de la operație: sânii au atunci cel mai adesea o curbură armonioasă și naturală, simetrică sau foarte apropiată de simetrie.

Dincolo de ameliorarea locală, această intervenție are în general un impact favorabil asupra echilibrului greutății, a practicării sportului, a posibilităților vestimentare și a stării psihologice.

Tot ce trebuie să faceți este să aveți răbdare, să așteptați atât timp cât este nevoie ca cicatricile să diminueze, să asigurați o bună monitorizare în această perioadă prin prezentarea la consultații la trei și la șase luni postoperator. Sânul operat este un sân natural și sensibil, în special la variațiile hormonale și de greutate.

Scopul acestei intervenții chirurgicale este de a aduce îmbunătățiri și nu de a atinge perfecțiunea. Dacă dorințele dumneavoastră sunt realiste, ar trebui să fiți foarte mulțumită de rezultat.

Este vorba în principal de cicatrici, care fac obiectul unei monitorizări atente: acestea capătă adesea un aspect roz și umflat în lunile a 2-a și a 3-a postoperator; dincolo de această perioadă se estompează, în general, treptat pentru a deveni, în timp, puțin vizibile. Ele pot rămâne însă mărite, albe sau chiar maro.

În ceea ce privește cicatricile, trebuie să știți că, cu toate că se estompează în general, în timp, ele nu pot dispărea complet. În acest sens, nu trebuie sa uitam că daca chirurgul este cel care realizează suturile, cicatricea este rezultatul pacientului.

Uneori poate exista o asimetrie a sânilor, în cea ce privește volumul, înălțimea, dimensiunea sau orientarea areolelor.

O corecție chirurgicală secundară este posibilă în orice caz, dar este de preferat să așteptați cel puțin un an sau doi după intervenție.

O intervenție chirurgicală de reducere mamară, deși efectuată din motive în primul rând estetice, este totuși o adevărată intervenție chirurgicală, care implică riscurile inerente oricărei proceduri medicale, oricât de mici.

Acest act rămâne în mod deosebit supus capriciilor țesuturilor vii, ale căror reacții nu sunt niciodată complet  revizibile.

Trebuie făcută o distincție între complicațiile legate de anestezie și cele legate de procedura chirurgicală.

• În ceea ce privește anestezia, în timpul consultației, medicul anestezist însuși va informa pacienta despre riscurile anestezice.

Trebuie să știți că anestezia induce în organism reacții uneori imprevizibile, mai mult sau mai puțin ușor de controlat: cu toate acestea, recurgând la un anestezist competent, care lucrează într-un context cu adevărat chirurgical, riscurile au devenit statistic foarte scăzute.

Trebuie avut în vedere faptul că tehnicile, anestezicele și metodele de monitorizare au făcut progrese imense în ultimii 30 de ani, oferind o siguranță optimă, mai ales atunci când intervenția se efectuează în afara urgenței și la o persoană sănătoasă

• În ceea ce privește procedura chirurgicală: alegând un chirurg plastician calificat și competent, instruit în acest tip de intervenție, limitați pe cât posibil aceste riscuri, fără însă a le elimina in totalitate.

Din fericire, complicațiile adevărate sunt rare după o mamoplastie de reducere efectuată corespunzător. În practică, marea majoritate a procedurilor se desfășoară fără probleme, iar pacientele sunt pe deplin mulțumite de rezultatele lor.

Cu toate acestea, și în ciuda frecvenței lor scăzute, trebuie să fiți informată despre posibilele complicații:

• Accidentele tromboembolice (flebita, embolia pulmonară), deși în general foarte rare după acest tip de intervenție, sunt printre cele mai redutabile. Măsurile preventive riguroase trebuie să minimizeze incidența: purtarea ciorapilor antitrombotici, ridicare din pat precoce, eventual tratament anticoagulant.

• Apariția unei infecții necesită tratament cu antibiotice și uneori drenaj chirurgical.

• Un hematom poate necesita evacuare.

• Uneori se poate observa o întârziere a vindecării care prelungește perioada de recuperare postoperatorie.

• Necroza pielii, glandei sau areolei, observată rar cu tehnicile moderne, poate fi responsabilă de vindecarea
întârziată (riscul este mult crescut de intoxicația cu tutun și în cazul gigantomastiei sau hipertrofiilor foarte semnificative).

• pyoderma gangrenosum: complicație rară și foarte excepțională de origine autoimună. Este o formă de necroză extensivă a pielii care începe cu un aspect albicios al pielii și este însoțită de dureri intense. Aceasta este o semi-urgență care necesită să vă contactați chirurgul care va iniția terapia cu corticosteroizi și cu antibiotice.

• Alterarea sensibilității, în special la nivelul mamelonului, poate persista uneori, chiar dacă sensibilitatea revine de obicei la normal în decurs de 6 până la 18 luni.

• Evoluția cicatricilor poate fi nefavorabilă cu apariția cicatricilor hipertrofice, chiar cheloide, de aspect si evoluție imprevizibile, care pot compromite aspectul estetic al rezultatului și necesită tratamente locale specifice de multe ori lungi.

Astfel, în marea majoritate a cazurilor, această intervenție, bine studiată în prealabil si corect realizată, dă un rezultat foarte apreciabil din punct de vedere al confortului, chiar dacă cicatricile (inevitabile) rămân principalul dezavantaj.

Una peste alta, nu ar trebui să supraestimăm riscurile, ci pur și simplu să fim conștienți de faptul că o intervenție chirurgicală, chiar și aparent simplă, implică întotdeauna o mică parte de riscuri. Apelarea la un chirurg plastician calificat vă asigură că acesta are pregătirea și competența necesare pentru a ști cum să evite aceste complicații, sau să le trateze eficient dacă este necesar.