BLEFAROPLASTIA ESTETICĂ

„Blefaroplastiile” desemnează operațiile estetice ale pleoapelor care au ca scop eliminarea anumitor defecte, fie ele ereditare fie datorate vârstei. Acestea pot viza doar cele 2 pleoape superioare sau inferioare, sau toate cele 4 pleoape în același timp.

Blefaroplastia poate fi efectuată izolat sau combinată cu o altă intervenție chirurgicală estetică a feței (lifting al frunții, lifting temporal, lifting cervico-facial). Aceste acte pot fi efectuate în cadrul aceleiași intervenții sau în timpul unei a doua etape operatorii.

Scopul unei blefaroplastii este reducerea semnelor de îmbătrânire prezente la nivelul pleoapelor si înlocuirea aspectului „obosit” al privirii, cu un aspect mai odihnit și relaxat. Ea permite în special deschiderea ochilor prin corectarea subtilă a excesului de piele de pe pleoapele superioare.

Cele mai frecvente defecte în cauză sunt :

– pleoapele superioare grele și căzute, cu excesul de piele formând un pliu mai mult sau mai puțin marcat;

– pleoapele inferioare lăsate și cu aspect ofilit cu mici riduri orizontale rezultate din distensia pielii;

– hernii de grăsime, responsabile de „pungi sub ochi” la nivelul pleoapelor inferioare, sau pleoapelor superioare „umflate”.

Intervenția are ca scop corectarea acestor defecte în mod durabil, prin îndepărtarea chirurgicală a exceselor cutanate si musculare precum și a herniilor de grăsime, si păstrarea în mod natural a funcțiilor esențiale ale pleoapelor.

Pe lângă aceste defecte de la nivelul pleoapelor pot fi prezente multe alte modificări, cum ar fi fruntea lăsată, sprâncenele căzute, riduri între sprâncene, riduri „laba gâștei” la colțurile ochilor, ochi „scobiți”, ochi „triști” cu colțurile ochilor căzute, mici imperfecțiuni ale suprafeței pielii (riduri superficiale, cicatrici, pete etc.).

Tratamentul lor va necesita proceduri suplimentare precum injectări, lipofilling sau autogrefa de adipocite, lifting frontal sau temporal, cantoplastie etc.

Blefaroplastia, practicată atât la femei, cât și la bărbați, este de obicei efectuată începând de la vârsta de 40 de ani. Cu toate acestea, se poate realiza mult mai devreme, dacă defectele sunt constituționale (factori ereditari) și nu sunt legate de vârstă, cum ar fi cazul „pungilor de grăsime de sub ochi”.

Aceste modificări fizice uneori majore, precum și suferința psihică indusă, conferă un scop terapeutic acestui act chirurgical reparator.

Această operație estetică nu poate fi acoperită de asigurarea de sănătate.

În timpul consultației vi se va pune un set de întrebări urmat de o examinare a ochilor și a pleoapelor în căutarea unor anomalii care ar putea complica, sau chiar contraindica operația.

În plus, se va solicita frecvent un examen oftalmologic de specialitate pentru a depista o posibilă patologie oculară (lacrimi insuficiente…).

După analiza morfologică și dinamică a privirii dumneavoastră, și după ce v-a fost înțeleasă pe deplin cererea, veți fi îndrumat(ă) în alegerea celui mai potrivit tratament.

Vi se va oferi cea mai sigură și rapidă soluție pentru a  obține rezultatul dorit. Astfel, intervenția chirurgicală poate fi nerecomandată uneori și poate fi sugerată o soluție diferită pentru a obține rezultatul dorit, de  exemplu o umplere a cearcănelor prin injectare cu acid hialuronic, asociată cu o intervenție la nivelul pleoapelor superioare.

Se vor prescrie și efectua analize de sânge diferite de la caz la caz.

Niciun medicament care conține aspirină nu trebuie luat în cele 10 zile premergătoare procedurii.

Tip de anestezie: sunt posibile 3 metode:

• anestezie locală pură, în care se injectează local un produs anestezic

• anestezie locală + sedare cu tranchilizante administrate intravenos

• anestezie generală clasică, timp în care dormiți complet.

Modalități de spitalizare: operația poate fi efectuată în regim „spitalizare de zi”, adică cu externare în aceeași zi după câteva ore de monitorizare. Totuși, în anumite cazuri (pacient hipertensiv) poate fi de preferat o scurtă spitalizare, internarea se face în dimineața intervenției și externare, de obicei, a doua zi.

Fiecare chirurg adoptă o tehnică care îi este specifică și pe care o adaptează fiecărui caz pentru a obține cele mai bune rezultate. Cu toate acestea, putem reține câteva principii de bază comune:

Incizii cutanate:

– Pe pleoapele superioare: sunt ascunse în șanțul situat la jumătatea pleoapei, între partea mobilă și partea fixă a pleoapei;

– Pe pleoapele inferioare: sunt situate la 1 până la 2 mm sub gene, putându-se extinde puțin în exterior. Urmele acestor incizii corespund desigur cu locația viitoarelor cicatrici, care vor fi, prin urmare, ascunse în pliuri naturale.

Notă: pentru pleoapele inferioare, în cazul unor „pungi” izolate (fără exces de piele de îndepărtat), se poate efectua o blefaroplastie pe cale trans conjunctivală, adică folosind incizii plasate în interiorul pleoapelor și deci fără a lăsa cicatrice pe piele.

Corecții:

Prin intermediul acestor incizii se îndepărtează herniile de grăsime inestetice și se îndepărtează excesul de mușchi și pielea lăsată. În această etapă se pot face multe rafinamente tehnice, adaptate fiecărui caz și în funcție de obiceiurile chirurgului (cantopexie sau fixare a unghiului extern al ochiului, făcând posibilă tratarea unei laxități a pleoapei inferioare, sau lipofilling pentru tratamentul cearcănelor).

Suturi:

Sunt realizate cu fire foarte subțiri, de obicei ne-resorbabile (se îndepărtează după câteva zile).

În funcție de numărul de pleoape ce se operează, de amploarea îmbunătățirilor ce trebuie aduse și de eventuala necesitate a unor proceduri suplimentare, operația poate dura de la o jumătate de oră până la 2 ore.

De obicei nu există o durere reală, dar posibil un oarecare disconfort cu o senzație de tensiune la nivelul pleoapelor, ușoară iritație a ochilor sau unele tulburări vizuale.

În primele zile trebuie sa vă odihniți cât mai mult și să evitați orice efort intens.

Perioada postoperatorie este marcată în esență de apariția edemului (umflarea), a vânătăilor (echimozelor) și a lăcrimatului, a căror amploare și durată variază foarte mult de la un pacient la altul.

Uneori se observă în primele zile o incapacitate de a închide complet pleoapele sau o ușoară dezlipire a unghiului extern al ochiului, care nu se mai aplică perfect pe globul ocular. Nu ar trebui să vă faceți griji cu privire la aceste semne care sunt în general rapid reversibile.

Firele se scot între a 3-a si a 6-a zi după operație.

Urmele intervenției se vor diminua treptat, permițând revenirea la o viață socio-profesională normală după câteva zile (6 până la 20 de zile în funcție de caz).

Cicatricile pot rămâne puțin roz în primele săptămâni, dar machiajul lor este permis rapid (de obicei din a 7-a zi).

Zonelor tratate pot fi ușor mai dure la palpare timp de câteva luni, dar acest lucru nu este observat de anturaj.

Este necesară o perioadă de 3 până la 6 luni pentru a aprecia cu adevărat rezultatul. Acesta este timpul necesar pentru ca țesuturile să-și recapete flexibilitatea și pentru ca cicatricile să se estompeze cât mai bine.

Intervenția va face de cele mai multe ori posibilă corectarea pielii lăsate și îndepărtarea herniilor de grăsime, corectând astfel aspectul îmbătrânit și obosit al ochilor.

Rezultatele unei blefaroplastii sunt, în general, printre cele mai durabile ale chirurgiei estetice. Îndepărtarea „pungilor” este practic definitivă, acestea nu recidivează aproape niciodată. Pe de altă parte, pielea continuă să îmbătrânească și laxitatea rezultată poate reproduce, pe termen lung, încrețirea pleoapelor. Cu toate acestea, este rar ca o nouă intervenție să fie luată în considerare înainte de 20 de ani de la prima intervenție.

Scopul acestei intervenții chirurgicale este de a aduce îmbunătățiri, nu de a atinge perfecțiunea. Dacă dorințele dumneavoastră sunt realiste, rezultatul vă va oferi o mare satisfacție.

Ele pot fi rezultatul unei neînțelegeri a ceea ce se poate aștepta în mod rezonabil de la această intervenție.

Este vorba de obicei de fruntea lăsată și sprâncenele căzute care pot fi corectate doar printr-un lifting fronto-temporal, de persistența ridurilor fine sau chiar a ochilor cu aspect ușor scobit.

Ele pot apărea și din cauza unor reacții neașteptate ale țesuturilor sau a unor fenomene neobișnuite de cicatrizare care determină o ușoară retracție în jos a pleoapelor inferioare, o mică asimetrie sau cicatrici puțin prea „albe”.

Daca nu dispar în timp, aceste imperfecțiuni pot fi corectate printr-o retușare care se va face de cele mai multe ori sub anestezie locală, din luna a 6-a după intervenția inițială.

O blefaroplastie, deși efectuată din motive în primul rând estetice, este totuși o adevărată intervenție chirurgicală care implică riscurile inerente oricărui act medical, oricât de mic.

Acest act rămâne în mod deosebit supus capriciilor țesuturilor vii, ale căror reacții nu sunt niciodată complet revizibile.

Este important să faceți o distincție între complicațiile legate de anestezie și cele legate de procedura chirurgicală:

• în ceea ce privește anestezia, în cadrul consultației preoperatorii, medicul anestezist însuși vă va informa cu privire la riscurile anestezice. Trebuie să știți că anestezia, oricare ar fi ea, induce reacții în organism uneori imprevizibile și mai mult sau mai puțin ușor de controlat.

Cu toate acestea, recurgând la un anestezist competent, care lucrează într-un context cu adevărat chirurgical, riscurile au devenit statistic foarte scăzute. Trebuie avut în vedere faptul că tehnicile, anestezicele și metodele de monitorizare au făcut progrese imense în ultimii 30 de ani, oferind o siguranță optimă, mai ales atunci când intervenția se efectuează în afara urgenței și la o persoană sănătoasă;

• în ceea ce privește procedura chirurgicală, alegând un chirurg plastician calificat și competent, instruit în acest tip de intervenție, limitați pe cât posibil aceste riscuri, fără însă a le elimina în totalitate.

Din fericire, adevăratele complicații sunt rare în urma unei blefaroplastii efectuate corespunzător. În practică, marea majoritate a procedurilor decurg fără probleme, iar pacienții sunt pe deplin mulțumiți de rezultatele lor.

Cu toate acestea, și în ciuda rarității lor, trebuie să fiți informat despre posibilele complicații:

• hematoame: de cele mai multe ori fără gravitate, trebuie evacuate dacă sunt prea mari.

• Infecție: excepțională după o blefaroplastie, cu excepția unor rare micro-abcese dezvoltate pe un fir de sutură și ușor de tratat local. Conjunctivita simplă va fi prevenită prin prescrierea obișnuită de picături oftalmice în primele zile.

• Anomalii de cicatrizare: foarte rare la nivelul pleoapelor unde pielea, foarte subțire, cicatrizează de obicei aproape fără urme. Se poate întâmpla însă ca cicatricile sa nu fie, pe termen lung, atât de discrete pe cat era de așteptat.

• Chisturi epidermice: pot apărea de-a lungul cicatricilor și adesea se rezolvă spontan. În caz contrar, sunt ușor de îndepărtat în timpul unui control și nu compromit calitatea rezultatului final.

• Tulburări ale secreției lacrimale: lacrimile persistente sunt mai rare decât „sindromul de ochi uscat” care reprezintă uneori decompensarea un deficit lacrimal preexistent.

• Ptoza (dificultate la deschiderea completă a pleoapei superioare) foarte rară, cu excepția pacienților în vârstă de peste 70 de ani unde un deficit preexistent poate fi uneori accentuat de operație.

• Lagoftalmie (imposibilitatea închiderii totale a pleoapei superioare): posibilă chiar în primele zile după operație. Persistența acesteia după câteva săptămâni nu ar trebui sa fie întâlnită.

• Ectropion (retracția în jos a pleoapei inferioare): forma majoră este extrem de rară după o blefaroplastie corect efectuată. Forma minoră („ochiul rotund”) apare uneori pe pleoapele slab tonifiate supuse unei retrageri premature a cicatricilor. Se sfârșește de cele mai multe ori prin estomparea după câteva săptămâni de masaj de mai multe ori pe zi, menit să înmoaie pleoapa.

• În sfârșit, cazuri destul de excepționale de diplopie (vedere dublă), glaucom (hipertensiune oculară) și chiar orbire (ale căror mecanisme sunt complexe), au fost raportate în literatura științifică internațională după blefaroplastii.

Una peste alta, nu ar trebui să supraestimăm riscurile, ci pur și simplu să fim conștienți de faptul că o intervenție chirurgicală, chiar și aparent simplă, implică întotdeauna o mică parte de riscuri.

Recurgerea la un chirurg plastician calificat vă asigură că acesta are pregătirea și competența necesară pentru a ști să evite aceste complicații sau să le trateze eficient dacă este necesar.