Problemele estetice care afectează peretele abdominal pot sa aibă repercusiuni asupra stării psihice și a modului de viață (dificultăți vestimentare, etc.)
Apariția liposucției a transformat această intervenție chirurgicală permițând reducerea considerabilă a dificultății intervențiilor.
Nu există o singură tehnică care să poată fi aplicată în toate cazurile pentru corecția peretelui abdominal. Este necesar ca leziunile să fie analizate riguros ținând cont de mai mulți parametri: starea pielii, importanța excesului adipos, tonusul mușchilor abdominali, morfologia generală precum și cererea și așteptările pacientului(ei). Vom stabili apoi strategia cea mai potrivită fiecărui caz.
Schematic, în prezența unei solicitări de corecție chirurgicală a peretelui abdominal, se pot observa două scenarii: fie liposucția abdominală va fi luată în considerare izolat, fie va fi necesar să se recurgă la plastia abdominală propriu zisă, așa numita abdominoplastie.
Aceste modificări fizice uneori majore, precum și suferința psihologică indusă, conferă un scop terapeutic acestei proceduri chirurgicale restaurative.
Este indicată atunci când singura problemă este excesul de grăsime. În acest caz, consultați fișa – lipoaspirație.
Ori de câte ori sunt prezente leziuni semnificative ale pielii (pierderea tonusului, distensie vizibilă, vergeturi semnificative, cicatrici etc.) și/sau modificări ale peretelui muscular (relaxare, diastază, hernii, etc.) liposucția izolată va fi insuficientă și va fi nevoie de o abdominoplastie.
Abdominoplastia rămâne o intervenție destul de grea în chirurgia plastică, dar a beneficiat din plin de multe îmbunătățiri tehnice în ultimii ani: așa-numita tehnică „de tensiune mare superioară”, metode de capitonare, îmbunătățirea practicilor de sutură, progrese în domeniul pansamentelor și al hainelor compresive, etc.
Acest know-how a făcut posibilă reducerea semnificativă a riscurilor, simplificarea îngrijirilor postoperatorii, îmbunătățirea semnificativă a calității rezultatului și optimizarea discreției cicatricilor, deschizând astfel indicațiile către mai multe cazuri considerate acum „ușoare” chiar dacă în trecut acestea ar fi putut fi refuzate.
Scopul unei astfel de intervenții este de a îndepărta pielea cea mai deteriorată (lăsată, cu cicatrici sau cu vergeturi) și de a rearanja/întinde pielea sănătoasă din jur.
Concomitent pot fi asociate tratamentul unui exces adipos localizat – prin liposuctie – și/sau tratamentul leziunilor mușchilor abdominali (diastaze, hernii).
Ori de câte ori există un exces ponderal, acesta trebuie corectat cât mai bine posibil (parțial sau total) înainte de procedura chirurgicală (pacientul(a) trebuie sa aibă o greutate stabilă și un indice de masa corporal (IMC) mai mic de 32). Condițiile de intervenție vor fi mai bune atât din punct de vedere al siguranței, cât și al calității rezultatelor.
Abdominoplastia clasică extinsă:
Abdominoplastia cel mai frecvent efectuată, constă în îndepărtarea unui fragment mare de piele, corespunzătoare întregii sau unei părți a regiunii dintre ombilic și pubis, conform unui desen adaptat leziunilor

Pielea sănătoasă, situată în general deasupra ombilicului, va fi trasă în jos, astfel încât să se reconstituie un perete abdominal cu piele de bună calitate.
Ombilicul este păstrat și repus în poziția normală, datorită unei incizii făcute în pielea trasă în jos.

O astfel de intervenție chirurgicală lasă întotdeauna o cicatrice mai mult sau mai puțin lungă și mai mult sau mai puțin ascunsă, în funcție de întinderea și localizarea pielii deteriorate care trebuia îndepărtată.
Cel mai adesea, această cicatrice este situată la marginea superioară a părului pubian și urcă mai mult sau mai puțin departe în pliurile inghinale. Lungimea sa este în mare măsură previzibilă înainte de intervenție și pacientul(a) trebuie să fie foarte clar informat despre acest lucru deoarece această cicatrice rămâne unul dintre principalele dezavantaje care vor trebui asumate.
Abdominoplastia localizată/miniabdominoplastia:
În prezența unor leziuni mai puțin semnificative, putem realiza uneori o abdominoplastie mai localizată a cărei cicatrici vor fi mai reduse
Pre-operator se vor prescrie si efectua analize de sânge diferite în funcție de caz. Medicul anestezist va fi consultat, înainte de intervenție.
PROBLEME LEGATE DE FUMAT
Datele științifice sunt în prezent unanim de acord cu privire la efectele nocive ale fumatului în săptămânile din preajma intervenției chirurgicale.
Aceste efecte sunt multiple și pot duce la complicații majore de cicatrizare, eșec al actului chirurgical și favorizează infectarea materialului implantabil (de exemplu: implanturi mamare).
În cazul procedurilor care implică decolarea pielii, precum abdominoplastia, intervențiile chirurgicale la nivelul sânului sau liftingul gâtului și feței, tutunul poate fi, de asemenea, cauza unor complicații grave la nivelul pielii. În afară de riscul direct legat de procedura chirurgicală, tutunul poate fi responsabil pentru complicații respiratorii sau cardiace în timpul anesteziei.
Având în vedere acest lucru, este indicat să renunțați complet la fumat cu cel puțin o lună înainte de operație și apoi până la vindecare (în general, la 15 zile după operație). Țigara electronică se supune acelorași reguli.
Poate fi necesară întreruperea oricărei contracepții orale, mai ales în cazul unor factori de risc asociați (obezitate, stare venoasă proastă, tulburări de coagulare).
Niciun medicament care conține aspirină nu trebuie luat în cele 10 zile dinaintea operației.
Dușul cu un săpun antiseptic este de obicei recomandat cu o zi înainte și în dimineața procedurii.
Este esențial să rămâneți pe stomacul gol (nu mâncați și nu beți nimic) cu 6 ore înainte de operație.
Tip de anestezie: abdominoplastia necesită aproape întotdeauna anestezie generală, timp în care dormiți complet.
Modalități de spitalizare: durata spitalizării variază de la 2 la 5 zile.
Fiecare chirurg adoptă propria sa tehnică și o adaptează fiecărui caz pentru a obține cele mai bune rezultate. Cu toate acestea, putem reține câteva principii de bază comune:
Localizarea inciziilor, care corespunde cu cea a viitoarelor cicatrici, a fost deja menționată: este, de fapt, în funcție de localizarea și cantitatea de piele deteriorată: în practică, cicatricea va fi cu atât mai lungă cu cât cantitatea de țesut care trebuie îndepărtat va fi mai mare.
Excesul de grăsime poate fi îndepărtat prin lipoaspirație, iar mușchii relaxați sunt repuși în tensiune.
Pielea rămasă (de deasupra buricului) este rearanjată (trasă) în jos. Ea poate fi fixată pe linia mediană de peretele muscular de dedesubt, îmbunătățind astfel tensiunea din țesuturi (în special a porțiunii superioare) și făcând posibilă închiderea spațiului care a fost decolat, limitând astfel riscul de apariție a unei colecții lichidiene la acest nivel.
La finalul intervenției se realizează un pansament asociat sau nu cu amplasarea unei centuri de compresie (burtieră).
Durata intervenției variază între o oră jumate și 3 ore, în funcție de importanța corecțiilor de realizat.
Pansamentele trebuie făcute timp de două săptămâni după operație. Purtarea unei burtiere este recomandată timp de 2 până la 4 săptămâni, zi și noapte.
Durerea este variabilă dar în general suportabilă cu tratament adecvat, în principiu sub formă de tensiune și rigiditate abdominală, cu disconfort la inspirația profundă.
Este necesar să se planifice un concediu de 2 până la 4 săptămâni.
Cicatricea este adesea roz in primele 2-3 luni, apoi se estompează, în general după luna a 3-a și asta, treptat, timp de 1-3 ani. Nu trebuie expus la soare sau U.V. timp de 3 luni.
Practicarea unei activități sportive poate fi reluată treptat din a 6-a săptămână postoperator
Poate fi apreciat doar după un an de la intervenție. Este necesar, de fapt, sa aveți răbdare sa așteptați timpul
necesar atenuării cicatricilor și să participați în această perioada la consultațiile prevăzute la 3 săptămâni, la 3
luni și la 1 an postoperator.
În ceea ce privește cicatricea, poziționarea optimă a acesteia permite în general să fie ascunsă cu ușurință sub lenjeria intimă sau sub costumele de baie clasice.
Trebuie să știți că cicatricea, nu poate dispărea complet chiar dacă se estompează bine în general cu timpul. În
acest sens, nu trebuie să uităm că, dacă chirurgul este cel care efectuează suturile, cicatricea este opera pacientului(ei).
Dincolo de ameliorarea estetică, care este adesea apreciabilă, uneori chiar spectaculoasă din punct de vedere al siluetei, abdominoplastiile asigură în general pacientului(ei) o ameliorare în ceea ce privește confortul. În plus, această ameliorare funcțională si bunăstarea psihologica obținută ajută pacientul(a) în ajustarea echilibrului greutății.
Scopul acestei intervenții chirurgicale este de a aduce o îmbunătățire și nu de a atinge perfecțiunea. Dacă dorințele dumneavoastră sunt realiste și sunteți gata să acceptați cicatricea de mari dimensiuni, rezultatul obținut ar trebui să vă ofere o mare satisfacție.
Oricum ar fi, este vorba de o intervenție chirurgicală importantă și delicată, pentru care calitatea indicației operatorii și rigoarea gestului operator nu protejează în niciun fel de un anumit număr de imperfecțiuni, chiar de complicații.
De cele mai multe ori, o abdominoplastie indicată și efectuată corect, oferă pacientului un serviciu real, cu obținerea unui rezultat satisfăcător și conform cu așteptările.
Cu toate acestea, nu este neobișnuit ca unele imperfecțiuni să fie observate, fără ca acestea să constituie complicații reale:
Aceste imperfecțiuni sunt în general corectabile printro „retușare” chirurgicală efectuată sub anestezie locală sau anestezie locală cu sedare, începând din luna a 12-a postoperator, în regim ambulatoriu/internare de zi.
O abdominoplastie, deși realizată din motive parțial estetice, este totuși o procedură chirurgicală reală, care implică riscurile inerente oricărui act medical, oricât de mic.
Acest act rămâne, în special, supus capriciilor țesuturilor vii, ale căror reacții nu sunt niciodată complet previzibile.
Trebuie făcută o distincție între complicații legate de anestezie și cele legate de o intervenție chirurgicală.
• în ceea ce privește anestezia, în timpul consultației, medicul anestezist vă va informa cu privire la riscurile anestezice. Trebuie să știți că anestezia induce în organism reacții uneori imprevizibile, mai mult sau mai puțin ușor de controlat: cu toate acestea, recurgând la un anestezist competent, care lucrează într-un context cu adevărat chirurgical, riscurile au devenit statistic foarte scăzute.
Trebuie avut în vedere faptul că tehnicile, anestezicele și metodele de monitorizare au făcut progrese imense în ultimii 30 de ani, oferind o siguranță optimă, mai ales atunci când intervenția se efectuează în afara urgenței și la o persoană sănătoasă.
• În ceea ce privește procedura chirurgicală: alegând un chirurg plastician calificat și competent, instruit în acest tip de intervenție, limitați pe cât posibil aceste riscuri, fără însă a le elimina în totalitate.
Într-adevăr, pot apărea complicații în timpul unei abdominoplastii, aceasta fiind printre cele mai grele proceduri de chirurgie plastică și estetică.
Unele dintre aceste posibile complicații includ:
– accidentele tromboembolice (flebită, embolie pulmonară), deși în general destul de rare, sunt printre cele mai periculoase. Măsurile preventive stricte ar trebui să minimizeze incidența: purtarea ciorapilor antitromboză/compresivi, mobilizarea postoperatoire precoce. Frecvent se instituie terapia anticoagulantă.
– apariția unui hematom, de fapt destul de rară, poate justifica evacuarea pentru a evita o alterare secundară a calității estetice a rezultatului.
– Apariția unei infecții, rar întâlnită, va necesita drenaj chirurgical și tratament antibiotic. Uneori poate lăsa cicatrici inestetice.
– nu este neobișnuit să se constate încă din a 8-a zi postoperatorie, apariția unei colecții lichidiene datorate revărsării de limfă si a lizei grăsimii. Compresia și odihna sunt cele mai bune prevenții. O astfel de ABDOMINOPLASTIA 5 colecție trebuie uneori puncționată și, în general, se vindecă fără sechele speciale
– putem observa, mai ales la pacienții a căror piele este foarte lezată sau foarte cicatricială, fenomene de vindecare întârziată care prelungesc perioada de îngrijire postoperatorie.
– se observă uneori necroze cutanate, de obicei limitate și localizate. Necrozele semnificative sunt rare. Sunt mult mai frecvente la fumători, mai ales dacă renunțarea la fumat nu a fost respectată cu strictețe. Prevenirea acestor necroze se bazează pe o indicație bine definită și pe efectuarea unui gest tehnic adaptat și prudent, evitând orice tensiune excesivă la nivelul suturilor
– se observă frecvent modificări ale sensibilității peretelui, în special o scădere a sensibilității predominantă în regiunea subombilicală: sensibilitatea normală reapare cel mai adesea în decurs de 3 până la 12 luni după abdominoplastie.
– în literatura internațională au fost raportate câteva cazuri extrem de rare de perforații digestive, dacă în timpul operației au fost necesare liposucția sau o cură de diastază sau hernie ombilicală.
Chirurgia plastică si estetică a peretelui abdominal a făcut progrese decisive care fac astăzi posibilă, într-un număr mare de cazuri, rezolvarea principalelor probleme estetice pe care le pune abdomenul, fie prin simpla lipoaspirație, fie prin miniabdominoplastie sau printr-o intervenție mai mare (abdominoplastia clasică).
Per total, riscurile nu trebuie supraestimate, ci trebuie pur și simplu să fim conștienți de faptul că o intervenție
chirurgicală, chiar și aparent simplă, implică întotdeauna anumite pericole.