LIPOSTRUCTURA

Imediat ce au fost efectuate primele liposucții, chirurgii plasticieni au avut ideea de a reutiliza grăsimea extrasă pentru a o reinjecta într-o altă parte a corpului, în scopul umplerii.

Această tehnică de transfer a grăsimii autologe (grăsimea proprie a pacientului), numită lipo-filling, s-a dovedit pentru mult timp dezamăgitoare: grăsimea reinjectată avea tendința de a fi reabsorbită într-o proporție semnificativă, făcând rezultatele întâmplătoare și efemere.

Cu toate acestea, chirurgii plastici nu s-au oprit la aceste prime dezamăgiri și au încercat să înțeleagă motivele acestor eșecuri. Pas cu pas, rezultatele s-au îmbunătățit, iar din 1995 reinjectarea grăsimii autologe, numită și lipostructură, a devenit o metodă cu adevărat de încredere (S. COLEMAN).

Principiul este de a efectua o veritabilă auto-grefă de celule adipoase prin reinjectarea grăsimii luate de la pacient însuși.

Progrese decisive privind în special modul atraumatic de prelevare și reinjectare, precum și purificarea grăsimii au făcut posibilă limitarea procentului de resorbție a țesutului adipos reinjectat.

Lipostructura poate fi aplicată pentru un număr mare de depresiuni („adâncituri”) naturale, posttraumatice sau iatrogene (sechelele unei intervenții chirurgicale sau ale unui alt tratament).

Obiectivele și indicațiile acestui tip de intervenție pot fi rezumate astfel:

1. Indicații estetice
• Umplerea și reducerea anumitor riduri sau șanțuri, în special pe față;
• Refacerea „plenitudinii” unei fețe slăbite sau în primele etape ale îmbătrânirii faciale;
• Refacerea volumelor și formelor feței: aceasta poate include refacerea unei fețe emaciate de îmbătrânire;
• Ca și completare în asociere cu anumite liftinguri cervico-faciale, pentru a îmbunătăți armonia fetei;
• Secundar, după un prim lifting facial, pentru a îmbunătăți curbura treimii mijlocii a feței fără a recurge la un nou lifting facial;
• Corectarea iregularităților secundare liposucției;
• Remodelarea siluetei, numită și Lipomodeling, presupune îndepărtarea grăsimii dintr-o zonă în care este în exces (celulita localizata pe coapse si pe partea superioara a flancurilor, de exemplu) și relocarea acesteia într-o zonă în care lipsește volumul (partea de sus a feselor, de exemplu).

2. Indicații în chirurgia reconstructivă
• Umplerea unei depresiuni tisulare rezultate în urma unui traumatis;
• Corectarea topirii grăsimilor după tripla terapie la pacienții HIV+;
• Îmbunătățirea estetică a reconstrucției mamare rezultă după îndepărtarea glandei mamare sau după plasarea implanturilor mamare.

Totuși, trebuie reținut că lipostructura trebuie considerată întotdeauna ca o intervenție chirurgicală reală care trebuie efectuată de un chirurg plastician competent și calificat, pregătit special în acest tip de tehnică și care practică într-un context cu adevărat chirurgical.

Aceste modificări fizice uneori majore, precum și suferința psihologică indusă, conferă un scop terapeutic acestei proceduri chirurgicale restaurative.

Când este vorba de lipostructura pentru întinerire facială, va fi necesar să se studieze modalitățile de îmbătrânire, pe fotografii din tinerețe comparate cu starea actuală.

Vom efectuat un studiu minuțios, clinic și fotografic, corecturi de făcut.

Se efectuează analize de sânge obișnuite.

Medicul anestezist va fi consultat înainte de operație.

Fumatul nu este o contraindicație oficială, dar se recomandă oprirea cu o lună înainte de operație având în vedere impactul nociv al acesteia asupra vindecării.

Nu trebuie luate medicamente care conțin aspirină cu 10 zile înainte de operație.

Tip de anestezie: lipostructura se efectuează de obicei sub anestezie locală completă cu tranchilizante administrate intravenos (anestezie locală cu sedare).

Uneori însă, se poate utiliza anestezie locală simplă sau chiar anestezie generală.

Alegerea dintre aceste tehnici diferite va fi rezultatul unei discuții între dumneavoastră, chirurg și anestezist.

Modalități de spitalizare: această intervenție chirurgicală se efectuează cel mai adesea în regim internare de zi, cu internare și externare în aceeași zi.

Poate fi indicat să rămâneți internat în noaptea următoare operației.

Fiecare chirurg adoptă o tehnică care îi este specifică și pe care o adaptează fiecărui caz pentru a obține cele mai bune rezultate. Cu toate acestea, putem reține câteva principii de bază comune:

Se începe prin identificare precisă a zonelor de prelevare a grăsimii, precum și a locurilor de reinjectare.

Prelevarea țesutului adipos se realizează în mod atraumatic printr-o mică incizie ascunsă în pliurile naturale, folosind o canulă de aspirație foarte fină.

Va fi aleasă o regiune discretă în care exista o rezervă, sau chiar un exces de țesut adipos.

Se efectuează apoi centrifugarea, cu scopul de a separa celulele adipoase intacte, care vor fi grefate, de elementele care nu sunt grefabile.

Reinjectarea grăsimii se face prin incizii de 1 mm folosind micro-canule.

Microparticulele de grăsime sunt astfel injectate în planuri diferite și în direcții multiple și divergente, pentru a crește suprafața de contact dintre celulele implantate și țesuturile „primitoare”, ceea ce îmbunătățește supraviețuirea celulelor adipoase grefate.

Fiind vorba de o grefare veritabilă de celule vii, și cu condiția ca tehnica să fie bună și grefarea să fie eficientă, celulele astfel grefate vor rămâne vii în interiorul organismului, ceea ce face din tehnica lipostructurii o tehnică definitivă, întrucât celulele adipoase astfel grefate vor trăi atâta timp cât țesuturile din jurul lor trăiesc.

Durata procedurii depinde de cantitatea de grăsime care trebuie reinjectată și de numărul de locații care trebuie tratate. Poate varia de la 30 de minute la 2 ore.

Acesta vizează în mod direct zonele injectate, dar și zonele din care s-a prelevat grăsimea.

În perioada postoperatorie, durerea nu este în general foarte accentuată.

Umflarea țesuturilor (edemul) apare în decursul celor 48 de ore de la intervenție și va dura, în general, între 5 și 15 zile pentru a dispărea complet.

Vânătăile (echimozele) apar în primele ore la nivelul zonelor în care s-a re-injectat: se resorb în decurs de 10 până la 20 de zile de la intervenție.

Astfel, dacă recuperarea fizică este de obicei rapidă datorită caracterului lejer și superficial (de suprafață) al intervenției, va fi necesar să se țină cont de importanța jenei sociale cauzate de edem si vânătăi, pentru a vă adapta viața familială, profesională și socială.

Este indicat să nu expuneți zonele operate la soare sau la razele UV cel puțin 4 săptămâni, pentru a evita riscul pigmentarii permanente.

După resorbția fenomenelor de edem și vânătăi, rezultatul începe să apară în decurs de 2 până la 3 săptămâni de la intervenție.

Se evaluează după o perioadă de 3 până la 6 luni după operație.

Cel mai adesea este satisfăcător, ori de câte ori indicația și tehnica au fost corecte: depresiunile sunt în general umplute și volumele restaurate.

Există o diferență variabilă de 20 până la 40% între cantitatea de grăsime reinjectată și cantitatea de grăsime rămasă, datorită faptului că, chiar și cu o tehnică impecabilă, o parte din grăsimea reinjectată va fi reabsorbită. Acest lucru va fi luat în considerare în evaluarea reinjectării grăsimii.

În plus, se observă o îmbunătățire a troficității pielii  (textură, suplețe, elasticitate, hidratare) în zonele tratate.

Am văzut că celule adipoase care rămân (nu sunt reabsorbite imediat după injectare), vor persista atâta timp cât țesuturile în care au fost grefate rămân în viață.

De remarcat că grăsimea reinjectată care rămâne este sensibilă, în viitor, la variațiile de greutate, astfel că în cazul slăbirii sau creșterii în greutate, regiunile care au beneficiat de lipostructură vor diminua sau vor crește în volum.

În timp, rezultatul se va deteriora treptat, datorită continuării naturale a îmbătrânirii acestor țesuturi.

Scopul acestei intervenții chirurgicale este de a aduce o îmbunătățire și nu de a atinge perfecțiunea. Dacă dorințele dumneavoastră sunt realiste, rezultatul obținut ar trebui să vă ofere o mare satisfacție.

Am văzut că, de cele mai multe ori, o lipostructură corect indicată și realizată, oferă pacientului un serviciu real, cu obținerea unui rezultat satisfăcător și în conformitate cu ceea ce era așteptat.

În unele cazuri se pot observa imperfecțiuni localizate (fără ca acestea să constituie complicații reale): hipo-
corecție localizată, ușoară asimetrie, iregularități în zona(le) injectata sau prelevata(e).

Acestea sunt, de regulă, retușabile printr-o lipostructură sub anestezie locală simplă începând din luna a 6-a post-operator. Trebuie să fiți astfel avertizat(ă) despre posibila oportunitate de a perfecționa rezultatul.

O lipostructură, deși realizată din motive esențial estetice, este totuși o adevărată intervenție chirurgicală, care implică riscurile inerente oricărui act medical, oricât de minime.

Acest act rămâne în mod deosebit supus capriciilor țesuturilor vii, ale căror reacții nu sunt niciodată complet previzibile. Este important să faceți o distincție între complicațiile legate de anestezie și cele legate de procedura chirurgicală:

• în ceea ce privește anestezia, în cadrul consultației preoperatorii, medicul anestezist vă va informa cu privire la riscurile anestezice. Trebuie sa știți că anestezia, oricare ar fi ea, induce reacții în organism uneori imprevizibile și mai mult sau mai puțin ușor de controlat.

Cu toate acestea, recurgând la un anestezist competent, care lucrează într-un context cu adevărat chirurgical, riscurile au devenit statistic foarte scăzute. Trebuie avut în vedere faptul că tehnicile, anestezicele și metodele de monitorizare au făcut progrese imense în ultimii 30 de ani, oferind o siguranță optimă, mai ales atunci când intervenția se efectuează în afara urgenței și la o persoană sănătoasă;

• în ceea ce privește procedura chirurgicală, alegând un chirurg plastician calificat și competent, instruit în acest
tip de intervenție, limitați pe cât posibil aceste riscuri, fără însă a le elimina în totalitate.

De fapt, complicațiile reale sunt rare după o lipostrustură de calitate: o mare rigoare în privința indicației și realizarea chirurgicală trebuie să asigure, în practică, o prevenție eficientă și reală, în special prin utilizarea canulelor cu vârful bont care respecta pielea, vasele si nervi.

Infecția este prevenită în mod normal prin administrarea unui tratament cu antibiotice peri și/sau post-operator.

Cea mai frecventă complicație după o lipostructură constă într-o hipercorecție/supracorecție localizată care ar putea fi legată de reinjectarea unei cantități excesive de grăsime sau de o resorbție neobișnuit de slabă și are ca rezultat un exces de volum care poate fi inestetic.

O astfel de supracorecție devine rapid permanentă și tratamentul ei este delicat, deoarece, în general, nu poate fi efectuat prin simplă liposucție: de cele mai multe ori doar o re-operație cu o excizia chirurgicală a excesului de grăsime va asigura corectarea unei astfel de hipercorecții.

Au fost raportate câteva cazuri foarte rare de necroză tegumentară, în special pe față. Injectările intravasculare directe sau un mecanism de compresie ar putea fi cauza. În mod similar, literatura științifică internațională raportează și cazuri excepționale de orbire în urma injecțiilor periorbitale (din jurul ochilor).

Una peste alta, nu ar trebui să supraevaluăm riscurile, ci pur și simplu să fim conștienți de faptul că o procedură chirurgicală, chiar și aparent simplă, implică întotdeauna o mică parte de riscuri.

Recurgerea la un chirurg plastician calificat vă asigură că acesta are pregătirea și competența necesare pentru a ști cum să evite aceste complicații sau să le trateze eficient dacă este necesar.